Sfaturi inteligente
Teflon, aluminiu sau plastic: ce vase de gătit sunt sigure și cum le folosești corect
Ce spun autoritățile europene despre tigăile antiaderente, vasele de aluminiu și recipientele de plastic, și câteva reguli simple ca să le folosești în siguranță.
Despre vasele de gătit circulă multe avertismente, unele exagerate, altele întemeiate. Pe scurt: niciunul dintre aceste materiale nu e periculos dacă îl folosești corect, dar fiecare are câteva reguli pe care merită să le știi.
Tigăile antiaderente (teflon)
Stratul antiaderent al tigăilor clasice este din PTFE, un plastic foarte stabil la temperaturile obișnuite de gătit. Grijile legate de „teflon” vin în mare parte de la PFOA, o substanță din familia PFAS folosită în trecut la fabricarea stratului antiaderent. PFOA a fost scoasă din producție și este restricționată în Uniunea Europeană.
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a evaluat în 2020 expunerea la PFAS și a stabilit o doză săptămânală tolerabilă foarte mică pentru patru dintre aceste substanțe. Potrivit EFSA, principalele surse de expunere sunt alimentele, cum ar fi peștele, fructele și ouăle, unde substanțele ajung din mediu [1].
Problema reală a tigăilor antiaderente este supraîncălzirea. Lăsată goală pe foc mare, o tigaie poate depăși 260°C, temperatură la care stratul începe să se degradeze și să elibereze vapori.
Reguli simple: nu încălzi tigaia goală pe foc mare, folosește spatule de lemn sau silicon și înlocuiește tigaia când stratul e zgâriat adânc sau se cojește.
Vasele de aluminiu
Aluminiul ajunge în organism mai ales din alimente și din unii aditivi, iar vasele de bucătărie contribuie și ele. EFSA a stabilit o doză săptămânală tolerabilă de 1 mg de aluminiu pe kilogram de greutate corporală și a observat că o parte importantă a populației poate depăși această valoare din alimentație [2].
Migrarea aluminiului din vase crește când gătești sau păstrezi mult timp alimente acide sau sărate, de exemplu sos de roșii, varză murată sau mâncăruri cu lămâie, în vase de aluminiu neacoperite.
Reguli simple: nu păstra mâncarea în vase de aluminiu, nu găti alimente acide în ele și preferă vasele de aluminiu anodizat sau acoperit pentru gătitul zilnic.
Recipientele de plastic
Bisfenolul A (BPA) a fost folosit mult timp în unele plastice și în stratul interior al conservelor. În 2023, EFSA a reevaluat BPA și a coborât doza zilnică tolerabilă de aproximativ 20.000 de ori față de evaluarea anterioară. A concluzionat că expunerea din alimente depășește această valoare la toate grupele de vârstă, ceea ce reprezintă o problemă de sănătate [3]. După această evaluare, Uniunea Europeană a hotărât interzicerea BPA în materialele care intră în contact cu alimentele.
Căldura crește migrarea substanțelor din plastic în mâncare, chiar și la plasticele fără BPA.
Reguli simple: încălzește mâncarea la microunde în vase de sticlă sau ceramică, nu turna lichide fierbinți în recipiente de plastic și aruncă recipientele zgâriate sau deformate.
Ce alternative ai
- Oțel inoxidabil: rezistent, nu reacționează cu alimentele acide, bun pentru supe, sosuri și fierbere.
- Fontă: rezistă la temperaturi foarte mari și devine antiaderentă cu folosirea. Are nevoie de puțină grijă (uscare și ungere după spălare).
- Ceramică și sticlă termorezistentă: potrivite pentru cuptor și pentru păstrarea mâncării.
Nu e nevoie să arunci toate vasele din bucătărie. Folosește-le pe fiecare pentru ce e potrivit și înlocuiește-le când sunt deteriorate.
Surse
- EFSA CONTAM Panel (2020). Risk to human health related to the presence of perfluoroalkyl substances in food. EFSA Journal, 18(9):6223
- EFSA AFC Panel (2008). Safety of aluminium from dietary intake. EFSA Journal, 754
- EFSA CEP Panel (2023). Re-evaluation of the risks to public health related to the presence of bisphenol A (BPA) in foodstuffs. EFSA Journal, 21(4):6857
Articolul are scop informativ și nu înlocuiește sfatul unui medic sau nutriționist.